Economia Brașovului este una dintre puținele din țară care continuă să crească, în ciuda schimbărilor legislative menite să îngreuneze motorul economic. Anul trecut, de exemplu, potrivit datelor din bilanțurile depuse de companii și integrate de reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Brașov, business-ul companiilor brașovene a urcat cu 7,36%, până la 77,374 miliarde de lei (aproximativ 15,6 miliarde de euro). În 2022, afacerile cumulate ale firmelor brașovene se cifrau la 72,073 miliarde de lei (14,5 miliarde de euro).
Industria este domeniul care a plusat cel mai mult la capitolul creștere, cifra de afaceri din acest sector ajungând la 30,93 miliarde de lei, având un aport de 40% în totalul business-ului brașovean, în timp ce comerțul a avut un impact de 32%, cu o cifră de afaceri cumulată de 24,705 miliarde de lei.
Și domeniul serviciilor a avut un impact semnificativ, cu afaceri cumulate de 11,842 miliarde de lei, în creștere cu mai bine de 500 de milioane de lei față de anul anterior. Interesant este și faptul că sectorul construcțiilor a avut un avans important, de la 4,81 la 5,73 miliarde de lei, deși anul trecut companiile din domeniu au avut de suferit din cauza legislației și a creșterii prețurilor la materialele de construcții.
Semnal de alarmă: Forța de muncă din sectorul privat, în scădere
Potrivit datelor agregate, numărul angajaților din sectorul privat a scăzut anul trecut de la 146.418 la 143.640 de persoane, în timp ce în sectorul bugetar numărul rămâne constant în jurul a 50.000 de persoane. Cauzele sunt multiple – de la exodul profesioniștilor la îmbătrânirea muncitorilor, ceea ce duce la trecerea lor în categoria pensionarilor, o altă categorie extrem de bine reprezentată la Brașov – peste 146.000, mai mulți decât numărul angajaților direct productivi.
Depășiți de Cluj în ultimii 20 de ani
Cel mai bogat județ, care este de departe București, are peste 260% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare (deci de peste 2,5 ori mai bogat decât media), dar la celălalt capăt al clasamentului găsim cel mai sărac județ – Vaslui – de aproape 7 ori mai sărac decât Capitala.
De remarcat este că deși București conduce la capitolul PIB/capita, fiind urmat de Cluj, în ultimii 20 de ani, clujenii au avut un ritm de dezvoltare mult peste cel al Capitalei.
În urmă cu 20 de ani, Clujul era pe locul al cincilea ca PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov. În 2010 devansează Brașovul și ajunge pe locul 4, iar mai nou a trecut și de Ilfov, stând în coada Capitalei.
Cel mai slab ritm de dezvoltare l-au avut Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, iar cel mai ridicat l-au avut Cluj, București, Sălaj și Timiș.
De altfel, acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media națională. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.
Avem practic o Românie a extremelor
Avem regiunea București-Ilfov, care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS2, cu nivel al PIB-ului per capita de 164% față de media de 100 a UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln.
De cealaltă parte însă, avem și regiunea de Nord-Est a țării, care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului. Ocupă locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană.
De remarcat că județele Botoșani, Sălaj, Vaslui, Vrancea, Vâlcea și Teleorman au un dezechilibru fiscal ridicat, depinzând de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui, arată un studiu publicat de un grup de specialiști români. Altfel spus, sunt mai ușor controlabile politic, fiind dependente de banii de la București.
Bucureștiul e cea mai autonomă administrație locală din România. Alte județe cu tendință de creștere a autonomiei financiare locale sunt Argeș, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Sibiu și Timiș, mai ales în ultimii ani, de când autoritățile locale au găsit căi de creștere a propriilor venituri (atât printr-o mai bună colectare a acestora, cât și prin programele de dezvoltare bazate pe dezvoltarea mediului de afaceri).
